Infertilitatea reprezintă o tulburare complexă, cu consecințe semnificative medicale, psihosociale și economice. Pentru a purta o sarcină, organismul femeii trebuie să fie sănătos, iar echilibrul hormonal joacă un rol esențial în acest proces. Cercetările arată că stilul de viață - ce mănânci, cât de bine dormi, unde locuiești și alte obiceiuri - influențează profund sănătatea generală, inclusiv cea reproductivă. Fertilitatea nu face excepție, fiind vulnerabilă la factori precum stresul, poluarea și obiceiurile nesănătoase, care pot perturba capacitatea de concepție. Descoperă în acest articol cum poți să-ți protejezi sănătatea reproductivă și să previi problemele care afectează fertilitatea.

Cuprins:

• Ce este fertilitatea la femei?
• Care sunt cauzele infertilității feminine?
• Alți factori de risc
• Diagnosticul infertilității la femei
• Tratamentul infertilității la femei
• Metode de îmbunătățire a fertilității

Ce este infertilitatea la femei?

Probabilitatea de a obține o sarcină în primele șase luni de contact sexual neprotejat ajunge la 80% la cuplurile fertile. Odată cu înaintarea în vârstă, atât a femeii cât și a bărbatului, fertilitatea scade, însă impactul vârstei materne este mult mai pronunțat decât a celei paterne. Astfel, la femeile de peste 40 ani șansa de a naște un copil se înjumătățește, din cauza incidenței ridicate a embrionilor aneuploizi (anormali genetici) și a sarcinilor pierdute. Infertilitatea este definită ca incapacitatea unui cuplu de a obține o sarcină timp de un an în care cuplul are contact sexual regulat și neprotejat. În cazul femeilor de peste 35 ani, diagnosticul de infertilitate se stabilește după șase luni. Se indică o evaluare mai precoce pentru infertilitate la aceste paciente, din cauza reducerii rezervei ovariene mai accelerate începând cu această vârstă. Femeile peste 40 ani care doresc să obțină o sarcină trebuie să se adreseze imediat unui specialist în infertilitate.

Fertilitatea naturală

Fereastra fertilă este considerată perioada de șase zile pe lună care se încheie cu ziua ovulației. Cele mai mari șanse de a obține o sarcină sunt atunci când cuplul are contact sexual în cele două zile înainte de ovulație. Ovulația la femeile care au cicluri menstruale de 28 de zile, are loc în ziua a 14-a a ciclului menstrual. Totuși, există diferențe mari între femei și durata ciclului menstrual poate varia între 21 și 35 zile. În aceste cazuri, femeile nu vor ovula în ziua a 14-a, ci vor ovula cu 14 zile înainte de data la care se preconizează următoarea menstruație. Spre exemplu, o femeie cu cicluri menstruale la 35 de zile va ovula în ziua a 21 a ciclului menstrual.

Abstinența bărbatului, mai mare de cinci zile, poate afecta calitatea spermei. Există însă preconcepția greșită că ejaculările frecvente scad fertilitatea masculină. S-a dovedit faptul că bărbații cu parametrii normali ai spermei nu prezintă alterări ale spermogramei dacă au ejaculări zilnice. Cu atât mai mult, bărbații cu oligospermie, respectiv o concentrație scăzută de spermatozoizi, prezintă o îmbunătățire a calității spermei dacă au ejaculări zilnice. Chiar dacă studiile arată că frecvența contactului sexual zilnic în timpul ferestrei fertile are cele mai mari șanse de succes, indicații specifice în acest sens pot crește stresul deloc necesar pentru cupluri. Astfel, este considerat suficient pentru un cuplu fertil să aibe minim un contact sexual la două, trei zile în fereastra fertilă. De asemenea, cuplurile nu trebuie consiliate în vederea limitării contactelor sexuale, deoarece mai mult de un contact sexual pe zi nu este asociat cu scăderea fecundității.

Este important de menționat faptul că spermatozoizii ejaculați la nivel vaginal în timpul actului sexual în fereastra fertilă ajung la nivelul trompelor uterine în 15 minute, unde trebuie să întâlnească ovocitul ovulat pentru a îl fertiliza. Studiile arată că șansele de a concepe sunt independente de poziția în timpul actului sexual și nu există nicio asociere cu rate crescute de fecunditate, dacă femeia râmâne în repaus la pat după contactul sexual.

Infertilitate primară

Infertilitatea primară este diagnosticată când o persoană nu a reușit niciodată să obțină o sarcină.

Infertilitate secundară

Infertilitatea secundară presupune că o persoană a reușit în trecut să obțină cel puțin o sarcină și, după cel puțin un an de contact sexual regulat și neprotejat, nu mai reușește.

▶️Află care sunt investigațiile pe care trebuie să le faci atunci când suspectezi diagnosticul de infertilitate

Cât de comună este infertilitatea în rândul femeilor?

Organizația Mondială a Sănătății estimează că unul din șase cupluri este afectat de infertilitate. Infertilitatea cuplului este raportată ca fiind de cauză feminină în 20-35% din cazuri, de cauză masculină în 20-30% din cazuri și din cauza ambilor parteneri în 25-40% din cazuri. La 10-20% din cupluri nu se poate găsi o cauză și sunt diagnosticate cu infertilitate de cauză inexplicabilă.

Care sunt simptomele infertilității la femei?

În funcție de cauza infertilității, femeile pot prezenta diferite simptome sau pot fi chiar asimptomatice. Cel mai important semn pentru a exclude tulburările de ovulație drept cauză a infertilității, este prezența menstruației lunare regulate. Apariția oligomenoreei (mai puțin de 9 menstruații pe an) sau amenoreei (absența completă a menstruaților timp de minim 3 luni) se traduce prin lipsa ovulației lunare fiziologice (anovulație). Femeile pot observa semne clinice indirecte care pot preconiza că urmează să ovuleze, precum apariția glerei, o secreție vaginală apoasă și clară, care se secretă în cantitate maximă cu două sau trei zile înainte de ovulație, sau ușoare dureri abdominale la momentul ovulației.

Care sunt cauzele infertilității feminine?

Cele mai frecvente patologii care duc la apariția infertilității sunt: tulburările de ovulație (25%), endometrioza (15%), sindromul aderențial pelvin (12%); obstrucția tubară (11%) și anomaliile uterine.

Tulburările ovulației

Disfuncțiile de ovulație sunt cele mai frecvente etiologii ale infertilității feminine. Femeile diagnosticate cu sindromul ovarelor micropolichistice reprezintă 80% din cazurile cu tulburări de ovulație. Alte patologii mai rare, sub 20%, care dereglează ovulația sunt: anovulația hipogonadică hipogonadotropică, respectiv o afecțiune la nivelul hipotalamusului sau al hipofizei, care scade secreția hormonilor care reglează activitatea ovariană, sau anovulația hipogonadică hipergonadtropică, respectiv lipsa ovulației din cauza reducerii rezervei ovariene, denumită insuficiență ovariană primară/prematură.

Endometrioza

Endometrioza reprezintă una din cele mai frecvente patologii asociate cu infertilitatea. Se estimează că din femeile diagnosticate cu infertilitate, 25-50% au endometrioză, iar 30 % din pacientele cu endometrioză suferă de infertilitate. Fertilitatea este afectată prin multiple mecanisme precum: distorsionarea anatomică pelvină prin aderențe, reducerea rezervei ovariene prin prezența chisturilor endometriozice sau prin excizie chirurgicală a chisturilor și producția de mediatori proinflamatori care afectează procesul normal al ovulației, fertilizării și implantării. Tratamentul pacientelor infertile cu endometrioză este complex și depinde de severitatea bolii.

Patologii ale uterului

Anomaliile structurale ale uterului și colului uterin pot împiedica funcția reproductivă, fie prin blocarea trecerii spermatozoizilor din vagin spre cavitatea uterină, fie prin mediul ostil pentru embrion la momentul implantării la nivelul endometrului. Cele mai comune afecțiuni ale uterului care se asociază cu infertilitatea sunt: adenomioza, fibroamele uterine intracavitare, malformațiile uterine, de exemplu, uterul septat, sinechia uterină (aderențe intrauterine) și stenoza colului uterin.

Afecțiuni la nivelul trompelor uterine

Patologia tubară și sindromul aderențial pelvin împiedică transportul normal al ovocitului și al spermatozoidului prin trompele uterine, locul în care are loc fertilizarea și formarea embrionului.
Factorul etiologic principal al infertilității de cauză tubară este boala inflamatorie pelvină cauzată de infecția cu Chlamydia trachomatis sau cu Neisseria gonorrhoeae, boli cu transmitere sexuală. Alte afecțiuni care dăunează transportul din trompele uterine prin mecansim inflamator sunt endometrioza severă, aderențele postoperatorii, infecțiile pelvine non-genitale (apendicită, boală inflamatorie intestinală, tuberculoză pelvină) sau salpingita istmică nodoasă.

Cauze imunologice

Anumite patologii autoimune sunt asociate cu pierderi de sarcini recurente prin afectarea implantării sarcinii. Sindromul antifosfolipic reprezintă cea mai frecventă cauză imunologică pentru avortul recurent.
De asemenea, insuficiența ovariană prematură poate apărea prin autoanticorpi care atacă țesutul ovarian și duce la reducerea rezervei ovariene. Această afecțiune face parte din sindromul poliglandular autoimun tip I și II, care reprezintă asocieri de multiple patologiii autoimune precum miasthenia gravis, boala Addison, tiroidita autoimuna și altele.

Alți factori de risc

Vârsta

Șansele de a obține o sarcină scad odată cu înaintarea în vârstă a femeii. Acest fapt se explică prin scăderea rezervei ovariene și creșterea riscului de avort începând cu 35 ani. Femeile cu vârstă de peste 35 ani sunt cu 40% mai puțin fertile decât femeile mai tinere de 30 ani.

Stresul

Stresul este asociat cu scăderea fertilității, iar diagnosticul de infertilitate și tratamentele cresc nivelul de stres al cuplului. Stresul cronic poate cauza tulburări la nivelul creierului care au drept consecință deregelarea ciclului menstrual și dispariția ovulației. Cuplurile diagnosticate cu infertilitate sunt mai predispuse să se confunte cu anxietate și depresie. Factori de risc pentru apariția tulburărilor emoționale sunt: timpul îndelungat de încercare de a obține o sarcină, istoricul de avorturi recurente și istoricul personal de tulburări mentale. Stresul tratamentelor de infertilitate este unul din principalele motive pentru care cuplurile abandonează prematur procesul de a obține o sarcină. Studiile nu au reușit să demonstreze că intervențiile psihologice ar crește rata de concepție, însă psihoterapia crește calitatea vieții la pacienții care au tulburări emoționale și îi ajută să nu renunțe prea devreme la tratamentele pentru infertilitate.

Fluctuațiile în greutate

Fertilitatea este afectată la femeile care sunt fie subponderale sau supraponderale. Femeile care suferă de tulburări de alimentație, precum anorexia sau bulimia, pot asocia disfuncții ale ovulației, putând ajunge până la amenoree. Pe de alta parte, femeile obeze asociază frecvent sindromul ovarelor micropolichistice. S-a dovedit că scăderea în greutate poate ajuta la reluarea ovulației și la îmbunătățirea fertilității De asemenea, prin reducerea greutății scade rezistența la insulină în organism, care este un factor de risc major pentru apariția diabetului zaharat și diabetului gestațional. O reducere cu 5-10% a greutății la femeile supraponderale poate restabili funcția ovulatorie în proporție de 55-100% în decurs de 6 luni.

Consumul excesiv de alcool

Consumul de mai mult de două băuturi alcoolice pe zi, cu 10 g etanol per băutură, s-a dovedit că reduce șansele de a obține o sarcină. De asemenea, pe perioada sarcinii alcoolul este interzis pentru că poate afecta dezvoltarea fetală, în special în primul trimestru. Totuși, studiile nu au găsit o asociere între scăderea fertilității și consumul moderat de alcool.

Consumul de cofeină

Consumul zilnic sub 200 mg de cofeină pe zi nu afectează fertilitatea și este sigur chiar și în timpul sarcinii. Totuși, un consum excesiv de peste 500 mg cofeină, echivalentul a mai mult de cinci căni de cafea pe zi, se asociază cu fertilitate redusă.

Fumatul

Fumatul este dăunător fertilității. Constatarea faptului că femeile care fumează intră la menopauză mai devreme cu 1-4 ani comparativ cu femeile care sunt nefumătoare, sugerează că fumatul reduce rezerva ovariană. De asemenea, fumatul crește riscul de avort atât la sarcinile obținute spontan cât și la cele prin reproducere umană asistată.

Diagnosticul infertilității la femei

Primul pas în evaluarea fertilității este un consult la un specialist de infertilitate, unde se efectuează o anamneză și un examen fizic detaliat. Există un minim necesar de investigații care se efectuează pentru a determina funcționalitatea principalelor trei componente ale aparatului reproductiv feminin: funcția ovulatorie ovariană, permeabilitatea trompelor și structura tractului genital.

Teste de fertilitate la femei

Documentarea ciclului menstrual regulat semnalează aproape întotdeauna funcția ovulatorie normală. În ceea ce privește rezerva ovariană, se indică evaluarea sa prin testarea valorilor hormonului antimuellerian din sânge și stabilirea ecografică a numărului de foliculi antrali. Pentru a exclude o patologie tubară, precum obstrucția sau dilatarea trompelor, se efectuează o histerosalpingografie sau o histerosalpingosonografie cu substanță de contrast (HyCoSy). Evaluarea cavității uterine se realizează prin ecografie transvaginală, ecografie cu infuzie salină, ecografie transvaginală cu reconstrucție 3D și histeroscopie.

Tratamentul infertilității la femei

Odată ce se stabilește cauza infertilității, există metode de tratament eficiente pentru a corecta cauzele. Concomitent, cuplul este consiliat cu privire la modificarea stilului de viață pentru a îmbunătății fertilitatea.

Intervenții chirurgicale

Deoarece tehnologiile de reproducere umană asistată s-au îmbunătățit și au devenit mai accesibile, chirurgia reproductivă a trecut în planul al doilea. Rămân, totuși, anumite situații în care pacientele necesită intervenții chirugicale pe cale histeroscopică sau laparoscopică, fie ca tratament unic sau ca tratament adjuvant al procedurilor de fertilizare in vitro.

• Histeroscopia este standardul de aur pentru evaluarea cavității uterine. Este o metodă minim invazivă prin care se pot corecta numeroase patologii uterine intracavitare precum sinechia uterină, septul uterin sau fibroamele intracavitare.
• Laparoscopia este indicată în primul rând în tratamentul endometriozei pesistent simptomatice și poate îmbunătăți ratele de succes ale fertilizării in vitro. De asemenea, laparoscopia este indicată înainte de o procedură de FIV în cazul pacientelor care prezintă hidrosalpinx (trompe dilatate) care necesită excizie sau întrerupere tubară. În trecut, în cazul pacientelor cu sindromul ovarelor polichistice, se efectua drilling ovarian pe cale laparoscopică, însă această procedură nu mai este recomandată actual.

▶️Fă cunoștință cu echipa medicală Umana Fertility și descoperă cum te pot ajuta specialiștii noștri pentru a-ți îndeplini visul de a deveni părinte

Tratamente pentru îmbunătățirea fertilității

Reglarea greutății este o măsură eficientă pentru reluarea ovulațiilor atât la pacientele supraponderale, cât și la cele subponderale. Aceste paciente beneficiază de consilierea unui nutriționist. În cazul pacientelor subponderale, trebuie identificate potențiale tulburări de alimentație precum anorexia sau bulimia.

De asemenea, practicarea unui sport ce presupune efort fizic excesiv poate afecta funcția reproductivă. Aceste paciente sunt consiliate să ia în greutate, să își modifice dieta, să reducă efortul fizic și pot beneficia de psihoterapie.

Rezistența la insulină se asociază frecvent cu sindromul ovarelor polichistice și obezitatea, având consecințe negative asupra fertilității. Se recomandă reducerea rezistenței la insulină prin scăderea în greutate și administrarea tratamentului cu metformin.

Inducerea ovulației

Disfuncțiile de ovulație care nu se datorează insuficienței ovariene pot fi corectate prin măsuri de inducere a ovulației. Există mai multe opțiuni pentru inducererea ovulației: tratamentul cu clomifen citrat, letrozol sau gonadotropine sau tratamentul cu agoniști dopaminergici la pacientele cu hiperprolactinemie. De regulă, pacientele cu rezervă ovariană redusă (insuficiență ovariană prematură) necesită tratament cu gonadotropine pentru inducerea ovulației, dar cel mai frecvent se recurge direct la fertilizare in vitro, deoarece aceasta este mai eficientă. Aceste paciente trebuie să urmeze tratamente cu rezultate mai rapide, deoarece odată cu trecerea timpului rezerva ovariană de reduce suplimentar. Inducerea ovulației este urmată fie de contact sexual dirijat sau de înseminare intraturerină a spermatozoizilor în ziua ovulației.

Tehnologii de reproducere umană asistată

Fertilizarea in vitro este procedura cea mai eficientă și cu ratele cele mai bune de succes pentru a obține o sarcină. Există numeroase indicații pentru a apela direct la procedura de fertilizare in vitro precum: infertilitatea de cauză tubară, rezerva ovariană redusă, infertilitatea de cauză masculină, necesitatea testării genetice a embrionilor și altele. Actual, fertilizarea in vitro oferă șanse reale cuplurilor infertile de a deveni părinți. De asemenea, fertilizarea in vitro oferă posibilitatea de a prezerva fertilitatea în cazul pacientelor care suferă de patologii care necesită tratamente care vor reduce rezerva ovariană, de exemplu, tratamentul cancerelor. Nu în ultimul rând, întrucât femeile optează să întârzie obținerea unei sarcini la vârste mai avansate, fertilizarea in vitro oferă oportunitatea de a prezerva fertilitatea prin crioprezervare de ovocite sau embrioni, procedură numită “social freezing”.

Metode de îmbunătățire a fertilității

Adoptarea unui stil de viață sănătos

Studiile arată că fertilitatea poate fi îmbunătățită prin optimizarea unor aspecte ce țin de stilul de viață. Există anumite comportamente care se asociază mai frecvent cu infertilitate. De exemplu, pentru infertilitatea de cauză tubară sunt cunoscuți următorii factori de risc: femei care și-au început devreme viața sexuală, care au avut mai mulți parteneri sexuali sau care au istoric repetat de boli cu transmitere sexuală. De asemenea, fumatul și consumul excesiv de alcool sunt dăunătoare fertilității.

O dietă echilibrată

Din punct de vedere al dietei, studiile nu sunt suficient de concludente pentru a determina dacă există o anumită dietă care ar putea îmbunătăți fertilitatea. Un studiu retrospectiv a sugerat că următoarele alimente fac parte din “dieta fertilității”: grăsimi monosaturate, aport de proteine vegetale mai mare decât cele de origine animală, carbohidrați cu index glicemic scăzut, lactate bogate în grăsimi, fier și vitamine din vegetale sau suplimente. Alte studii sugerează că dieta mediteraneană, o dietă săracă în grăsimi trans și un aport crescut de Omega 3 cresc șansele de a obține sarcina. Alte studii nu au reușit însă să dovedească utilitatea acestor măsuri dietetice. Totuși, o dietă sănătoasă se asociază cu îmbunătățirea sănătății generale și este recomandată tuturor femeilor, indiferent de dorințele reproductive. Femeile care doresc să obțină o sarcină ar trebui să primească suplimentare zilnică cu 0.4 mg de acid folic, pentru a reduce riscul de apariție a defectelor de tub neural.

Controale medicale regulate

Pentru a menține sănătatea reproductivă și sănătatea generală, controalele medicale de rutină joacă un rol important. De asemenea, este important ca femeile de peste 35 ani să se informeze despre șansele lor reproductive și să nu amâne o evaluare la un specialist de infertilitate.

Infertilitatea poate fi o provocare, atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional. Cu toate acestea, datorită progreselor în tehnologia medicală și a unei înțelegeri mai profunde a cauzelor care stau la baza infertilității, există speranță pentru multe cupluri care se luptă să conceapă. Un corp sănătos, poate purta o sarcină în siguranță. Adoptarea unui stil de viață sănătos, poate crește calitatea vieții și longevitatea, fiind benefică atât pentru ei cât și pentru viitorii copii.

Surse foto: Freepik.com