Ghidul complet pentru o sarcină sănătoasă: analize, recomandări

Sarcina este o călătorie unică, marcată de bucurie, așteptări și provocări. Pentru multe viitoare mame, această perioadă vine și cu întrebări legate de sănătatea lor și a bebelușului. Într-un context în care stilul de viață modern poate influența dezvoltarea armonioasă a sarcinii, informarea corectă și respectarea recomandărilor medicale devin mai importante ca oricând.

În cele ce urmează, vei afla care sunt analizele recomandate, cum să adopți o alimentație echilibrată, ce obiceiuri ar trebui evitate și cum să recunoști semnalele pe care corpul tău le transmite, pentru a te bucura de o sarcină sănătoasă și lipsită de griji.

Cuprins:

• Cum recunoști primele semne de sarcină?
• Ce analize sunt recomandate pe perioada sarcinii?
• Care este alimentația corectă în sarcină?
• Ce nu ai voie să faci când ești însărcinată?
• Cum să gestionezi sau să recunoști contracțiile false?
• Sfaturi generale pentru o sarcină sănătoasă

Cum recunoști primele semne de sarcină?

Schimbările hormonale din sarcină duc la modificări în organismul femeii, care pot fi manifeste încă de la începutul sarcinii.  Cele mai frecvente și importante semne că ești însărcinată sunt:

• amenoreea (întârzierea menstruației cu cel puțin o săptămână);
• senzația de greață, asociată sau nu cu vărsături;
• sensibilitatea și creșterea în volum a sânilor;
• creșterea frecvenței micțiunilor;
• oboseală, somnolență.

Când apar primele semne de sarcină, este indicat să apelați la teste diagnostice, care se bazează pe detectarea hormonului de sarcină (hCG - gonadotropina corionică umană) în urină sau în sânge.

Momentul ideal pentru a face un test de sarcină la domiciliu este la o săptămână după prima zi de întârziere a menstruației. Un rezultat pozitiv la testul de sarcină efectuat acasă necesită confirmare printr-un test de sânge sau o ecografie transvaginală.

Ce analize sunt recomandate pe perioada sarcinii?

Pentru a avea o sarcină sănătoasă, monitorizarea corectă a acesteia prin analize de sânge și ecografii lunare este esențială.

Care sunt obiectivele vizitelor regulate la medic pe parcursul sarcinii?

• depistarea afecțiunilor materne preexistente care pot impacta evoluția sarcinii (de exemplu: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, boli cu transmitere perinatală);
• prevenirea, diagnosticarea precoce și tratamentul complicațiilor sarcinii (care pot fi materne sau fetale);
• screening-ul problemelor fetale congenitale (anomalii cromozomiale, sindroame genetice, infecții congenitale);
• să ofere educație, consiliere și sprijin.

▶️ Programează-te la o consultație, la Umana Fertility! Fă primul pas către o sarcină sănătoasă și beneficiează de serviciile noastre de fertilitate și ginecologie. Echipa noastră de specialiști este aici pentru a-ți oferi îngrijire personalizată și sprijin constant, asigurându-ți o experiență cât mai sigură și plăcută.

Analize care se efectuează în trimestrul I de sarcină

Primul trimestru marchează începutul unei perioade pline de transformări pentru viitoarea mamă și pentru bebeluș. În această etapă, medicii recomandă efectuarea unor analize importante, care ajută la evaluarea stării de sănătate a mamei și la monitorizarea dezvoltării fătului. Aceste investigații oferă informații detaliate despre factorii ce pot influența cursul sarcinii și despre măsurile care pot fi luate pentru a preveni eventualele complicații. Iată care sunt acestea:

• Analize de sânge: Acestea oferă informații despre starea generală de sănătate a mamei, identificând eventuale carențe, infecții sau alte probleme ce pot influența evoluția sarcinii. Iată ce analize recomandă medicul ginecolog: hemoleucograma, grupa sangvină și Rh, glicemie a jeun, funcția renală (uree, creatinină, acid uric), funcția hepatică (ALAT, ASAT), funcția tiroidiană (TSH, free T4, total T3), serologii (AgHBs, anticorpi anti HCV, HIV-1 si HIV-2, VDRL) – teste ce detectează hepatitele virale, infecția HIV și sifilis
• Profilul TORCH:se face cât mai devreme în sarcină, înainte de 14 săptămâni și reprezintă un set de analize care detectează statusul imunitar al mamei pentru infecțiile cuprinse în acronimul TORCH, și anume: T - toxoplasmoză, O - others/altele (hepatita B, HIV, sifilis, parvovirus, varicela), R - rubeolă, C - infecția cu Cytomegalovirus, H - Herpes simplex. Acestea sunt infecții care pot fi transmise fătului în timpul sarcinii și sunt răspunzătoare de anomalii congenitale.
• Examen citologic Babeș-Papanicolau: Acest test ajută la depistarea eventualelor modificări celulare sau infecții ce pot influența sarcina. Se efectuează în primul trimestru pentru a asigura o monitorizare corectă a sănătății mamei.
• Culturi din secrețiile vaginale:Ajută la identificarea infecțiilor bacteriene sau fungice.
• Sumar de urină și urocultură: Aceste analize ajută la depistarea infecțiilor urinare sau a altor probleme ce pot afecta sănătatea mamei și evoluția sarcinii.
• Bitestul (sau dublul test) - face parte din screening-ul prenatal pentru anomalii cromozomiale fetale (trisomiile 13, 18 si 21). Este efectuat între 10 și 11 săptămâni de sarcină și constă în dozarea a doi markeri din sânge: PAPP-A (proteina plasmatică asociată sarcinii) și free-beta-HCG (gonadotropina corionică umană).
• Morfologia fetală de trimestrul I reprezintă o ecografie realizată de un medic supraspecializat în medicină materno-fetală și se efectuează între 11 săptămâniși 13 săptămâni și 6 zile.  Are importanță majoră în datarea corectă a sarcinii și evaluarea anatomiei fetale. În cadrul acesteia, se evaluează translucența nucală și a osul nazal - elemente care fac parte din testul combinat pentru screening-ul anomaliilor cromozomiale (alături de bitest/dublu test – menționat la punctul anterior). Testul combinat (= valorile serice ale PAPP-A și free-beta-HCG + translucența nucală + osul nazal + vârsta maternă) permite detectarea cu o rată de 95% a trisomiei 21.
• Screening-ul pentru preeclampsie (de obicei se face în cadrul vizitei pentru morfologia de trimestrul 1) - se bazează pe o combinație de factori materni, presiunea arterială medie (MAP), indicele de pulsatilitate al arterei uterine (UtA-PI) și proteina plasmatică serică A asociată sarcinii (PAPP-A). Preeclampsia este o cauză importantă de morbiditate și mortalitate maternă și perinatală. Dovezile sugerează că administrarea de aspirină în doze mici (150 mg/zi) inițiată înainte de 16 săptămâni de gestație, până la 36 de săptămâni de gestație, reduce semnificativ rata preeclampsiei.
• Opțional - analize genetice: Test prenatal non-invaziv (NIPT) bazat pe analiza ADN-ului fetal liber circulant din sângele matern:poate fi recomandat atunci când la testul combinat rezultă un risc intermediar sau ca alternativă la testul combinat atunci când nu s-a efectuat bitestul/morfologia de trimestrul 1.
• Biopsia de vilozități coriale: Este o metodă de diagnostic genetic și se indică în anumite situații, precum: anomalie cromozomială la un copil anterior, afecțiuni cromozomiale parentale, risc crescut la testul combinat de screening sau la testul NIPT, avorturi spontane recurente anterioare.

Analize care se efectuează în trimestrul II de sarcină

În al doilea trimestru, monitorizarea continuă cu analize menite să evalueze dezvoltarea fătului și sănătatea mamei, identificând eventuale riscuri sau complicații care pot apărea în această etapă:

• Morfologia fetală de trimestrul al II-lea: Se efectuează între săptămânile 20 și 22. O evaluare sistematică a anatomiei fetale în al doilea trimestru de sarcină este necesară în depistarea complicațiilor sarcinii, a anomaliilor fetale și a afecțiunilor genetice.
• Testul de toleranță la glucoză orală 75 g (TTGO), pentru diagnosticul diabetului gestațional se recomandă între 24-28 săptămâni.
• Analize de sânge: Hemoleucograma, pentru a depista anemia gestațională și alte posibile complicații.
• Sumar de urină și urocultură: Se repetă pentru a monitoriza eventualele infecții urinare, frecvente în această etapă a sarcinii, care pot afecta sănătatea mamei și a fătului.
• Monitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu se indică o dată pe săptămână – valorile peste 140/90 mmHg necesită să vă prezentați la medic. Tulburările hipertensive în sarcină sunt asociate cu un risc crescut de morbiditate și mortalitate maternă, fetală și neonatală. Este important să se facă distincția între hipertensiunea preexistentă (cronică) și hipertensiunea arterială indusă de sarcină, care se dezvoltă după 20 de săptămâni de gestație și se rezolvă, de obicei, în termen de 6 săptămâni postpartum.
• Opțional, se poate recomanda în anumite situații: amniocenteză pentru diagnostic genetic .

Analize care se efectuează în trimestrul III de sarcină

În ultimul trimestru, analizele se concentrează pe monitorizarea finală a sănătății mamei și a bebelușului, pentru a identifica orice complicații înainte de naștere și pentru a asigura o evoluție sănătoasă până la momentul nașterii:

• Ecografia morfologică de trimestrul al III-lea, efectuată între săptămânile 30 și 34, evaluează creșterea fetală, anomaliile fetale, volumul lichidului amniotic, localizarea placentei, fluxurile Doppler fetale.
• Culturi pentru steptococul de grup B recoltate de la nivelul colului uterin la 36 săptămâni. Streptococul de grup B (GBS) este o bacterie prezentă în tractul urogenital și gastrointestinal în rândul populației generale. Aproximativ 20% dintre femeile însărcinate sunt purtătoare de GBS. Transmiterea bacteriei de la mamă la nou-născut în momentul nașterii presupune un risc major pentru acesta din urmă. Detectarea bacteriei prin screening facilitează efectuarea unei profilaxii anbiotice în timpul nașterii. GBS poate cauza septicemie, pneumonie, meningită și chiar deces la până la 2% dintre copiii născuți din femei colonizate, în absența profilaxiei cu antibiotice.
• Analize de sânge - Hemoleucograma și probe de coagulare.
• Sumar de urină și urocultură: Se efectuează din nou pentru a depista eventualele infecții urinare sau alte probleme care pot apărea în această etapă și care pot influența sarcina.
• Monitorizarea tensiunii arteriale: Este esențială în trimestrul III pentru a preveni sau detecta orice semne de preeclampsie, o afecțiune ce poate pune în pericol sănătatea mamei și a fătului.
• Vaccinuri - În timpul sarcinii sunt recomandate în mod curent doar două vaccinuri - vaccinul antigripal (recomandat pe tot parcursul sarcinii) și cel împotriva tetanosului, difteriei și pertussisului (Tdap). Administrarea vaccinului Tdap între 27 și 36 de săptămâni de sarcină reduce cu 78% riscul de apariție a tusei convulsive la copiii cu vârsta sub 2 luni. Alte vaccinuri care pot fi administrate în siguranță în timpul sarcinii sunt cele împotriva RSV (virusul sincițial respirator) și COVID-19. Toate vaccinurile cu virus viu atenuat sunt contraindicate în sarcină.
• La 28 săptămâni, la gravidele cu Rh-negativ, care au partenerul cu Rh-pozitiv, se testează prezența anticorpilor anti-D. Dacă aceștia sunt absenți, se administrează imunoglobulina Rho(D) (RhoGAM).
• Monitorizarea cardiotocografică sau Cardiotocografia (CTG) - reprezintă o metodă electronică de înregistrare concomitentă a ritmului cardiac fetal (FHR), a mișcărilor fetale și a contracțiilor uterine, în scopul evaluării bunăstării fetale. Obiectivul CTG este de a identifica fătul care ar putea fi hipoxic, de a ghida eventualele evaluări suplimentare ale fătului și de a contribui la stabilirea modalității de naștere.

▶️ Descoperă aici care sunt cele mai comune afecțiuni feminine care îți pot scădea șansele de a obține o sarcină

Care este alimentația corectă în sarcină?

Împreună cu monitorizarea corectă a sarcinii, alimentația echilibrată și stilul de viață sănătos sunt elementele fundamentale ale unei sarcini sănătoase. Există numeroase beneficii ale nutriției corespunzătoare în sarcină: creștere fetală optimă, reducerea complicațiilor obstetricale (legate de naștere), îmbunătățirea supraviețuirii perinatale și a sănătății mamei și copilului pe termen lung.

Adoptarea unei diete bine echilibrate înainte și pe întreaga durată a sarcinii poate reduce semnificativ riscul anumitor tulburări ale sarcinii, inclusiv diabetul zaharat gestațional, nașterea prematură și, în unele cazuri, preeclampsia și hipertensiunea gestațională. De asemenea, nutriția reprezintă baza tratamentului diabetului gestațional și este deosebit de importantă pentru gravidele cu obezitate sau femeile diagnosticate cu diabet zaharat preexistent.

Alimente recomandate în sarcină

Într-o dietă echilibrată, grupele alimentare ar trebui să fie distribuite în proporții diferite:

• produsele alimentare vegetale (legume, fructe, leguminoase, cereale integrale) ar trebui să fie consumate din abundență;
• alimentele de origine animală (lapte și produse lactate, carne cu conținut scăzut de grăsimi și produse din carne cu conținut scăzut de grăsimi, pește gras și ouă) trebuie consumate moderat;
• consumul zilnic de cel puțin trei porții de legume și două porții de fructe este indicat;
• dulciurile, băuturile și gustările care conțin zahăr, precum și grăsimile cu o proporție ridicată de acizi grași saturați (în special grăsimile animale) și uleiurile trebuie consumate cu moderație;
• uleiurile vegetale (de exemplu, uleiul de rapiță și de măsline) ar trebui să fie preferate ca surse de grăsimi;
• o valoare orientativă pentru cantitatea zilnică de apă în timpul sarcinii este de aproximativ 1,5 L.

Suplimente recomandate în sarcină

Medicul ginecolog îți va recomanda suplimente pentru a susține sănătatea ta și dezvoltarea bebelușului pe parcursul sarcinii. Aceste suplimente sunt esențiale pentru a asigura aportul de vitamine și minerale necesar într-o perioadă de creștere rapidă și schimbări fizice:

• Acidul folic/ folatul: se recomandă în doza de 400 µg/zi, singur sau în combinație cu alți micronutrienți, ideal încă dinaintea concepției și pănâ la finalul primul trimestru de sarcină. Numeroase studii au demonstrat că suplimentarea cu acid folic în doza anterior menționată reduce riscul de apariție al defectelor sistemului nervos central (denumite și defecte de tub neural), precum spina bifida.
• Fierul: este necesară suplimentarea atunci când există o deficiență diagnosticată de medic.
• Acizi grași omega-3: Consumul de pește gras, care conține acizi grași omega-3 cu lanț lung, cum ar fi DHA (acid docosahexaenoic), este recomandat în timpul sarcinii (2 porții/săptămână). Gravidele care nu consumă pește ar trebui să primească suplimente cu DHA pentru a atinge doza zilnică recomandată de 200 mg. În cadrul unor studii controlate randomizate, suplimentarea cu ulei de pește sau acizi grași omega-3 cu lanț lung, a dus la o reducere semnificativă a riscului de naștere prematură înainte de 34 de săptămâni de sarcină. De asenemea, a fost demonstrată o asociere între consumul acizilor grași omega-3 cu lanț lung și o mai bună dezvoltare cognitivă în copilărie, întrucât acesția joacă un rol în dezvoltarea funcției vizuale și a țesutului cerebral la făt.
• Vitamina D: vitamină liposolubilă ce se găsește în produse lactate, ulei gras și este produsă endogen la nivelul pielii în condiții de expunere la lumina solară, este esențială în absorbția calciului din tractul gastrointestinal și în procesul de mineralizare osoasă. Deficitul de vitamină D la gravidă este asociat cu rahitism congenital și fracturi la nou-născut. În cazul femeilor cu risc ridicat de a dezvolta deficit de vitamina D (cele care consumă dietă vegetariană, locuiesc în climate reci, au o expunere redusă la soare), se recomandă suplimentarea cu 1,000-2,000 unități internaționale/zi. Alte recomandări sunt de a suplimenta vitamina D zilnic între lunile Octombrie și Martie.

Alimente nerecomandate în sarcină

Există anumite alimente care pot prezenta riscuri pentru sănătatea mamei și a fătului. Este important să fii atentă la ce consumi și să urmezi recomandările medicului pentru o alimentație sigură pe durata sarcinii:

Brânzeturi, lapte și produse lactate:

• regula generală este să evitați orice aliment pe bază de lapte nepasteurizat, deoarece pot conține bacteria Listeria, responsabilă de listerioză;
• listerioza poate provoca avort spontan în primul trimestru, greutate redusă la naștere, naștere prematură sau chiar moarte fetală în uter;
• exemple de produse interzise: lapte de vacă, lapte de capră, lapte de oaie sau smântână nepasteurizate; brânza de capră moale; brânzeturi moi pasteurizate sau nepasteurizate maturate cu mucegai.

Preparate din carne:

• nu sunt permise: carnea crudă sau insuficient gătită, ficatul și produse pe bază de ficat, toate tipurile de pateuri, carnea de vânat;
• riscul asociat cu orice tip de carne crudă este de a contracta parazitul Toxoplasma gondii, responsabil de toxoplasmoză - o infecție care poate cauza avort spontan și poate traversa bariera feto-placentară, afectând sever fătul;
• ficatul și produsele din ficat conțin nivele ridicate de vitamina A, care pot fi asociate cu malformații congenitale.

Ouă crude sau parțial gătite:

• pot conține bacteria Salmonella, care provoacă toxiinfecție alimentară. Această bacterie afectează fătul foarte rar.  

Produse din pește:

• sunt de evitat peștele afumat sau conservat la rece (cum ar fi somonul afumat, sushi) și crustaceele crude, fiindcă pot fi contaminate cu Listeria sau alte bacterii și toxine care provoacă toxiinfecție alimentară.

Alcoolul:

• este complet interzis în timpul sarcinii;
• expunerea prenatală la alcool este asociată cu defecte congenitale, afectarea dezvoltării neurologice, risc ridicat de moarte fetală intra-uterină și de restricție de creștere fetală;
• sindromul alcoolic fetal (inteligență redusă, tulburări de atenție, deficite neuropsihice, anomalii structurale renale, cardiace craniofaciale, tulburări de somn și probleme comportamentale) este considerat cea mai frecventă formă de deficiență mintală indusă teratogen și non-ereditară din țările occidentale.

Ce alimente ar trebui să limitezi în sarcină

Anumite alimente pot fi consumate doar în cantități moderate și cu precauție:

• mezelurile, cum ar fi salam, pepperoni, chorizo și prosciutto: trebuie să fie suficient de bine gătite;
• peștele gras, precum somonul, păstrăvul, macroul sau heringul - nu consumați mai mult de două porții pe săptămână, deoarece pot conține poluanți precum dioxine și bifenili policlorurați, care pot fi nocivi pentru făt;
• tonul: Ar trebui să nu consumați mai mult de două bucăți, circa 140 g fierte sau 170 g crude, sau patru conserve de ton de mărime medie, circa 140 g o dată scurse, pe săptămână, deoarece tonul conține mai mult mercur decât alți pești; o cantitate prea mare de mercur poate fi dăunătoare pentru făt;
• cofeina: este permisă în cantitatea maximă de 200 mg pe zi (ca regulă generală, 1-2 cești de cafea); au fost descrise asocieri potențiale între consumul de cofeină în exces și avortul spontan, defecte congenitale și restricție de creștere fetală. 

Ce nu ai voie să faci când ești însărcinată?

Sarcina presupune adaptarea stilului de viață pentru a proteja sănătatea ta și a bebelușului. Există anumite activități și obiceiuri care trebuie evitate pentru a reduce riscurile și a asigura o dezvoltare sănătoasă a sarcinii:

Consumul de medicamente fără avizul medicului

Marea majoritate a medicamentelor nu au fost studiate suficient în ceea ce privește efectele adverse pe care le-ar putea produce în sarcină. Regula generală este ca riscul la care este supusă mama în lipsa tratamentului să fie pus în balanță cu riscul pe care medicamentul îl poate avea asupra dezvoltării sau bunăstării fătului. Evitați să consumați orice medicament sau supliment alimentar înainte de a avea acordul medicului.

Fumatul

Atât fumatul activ, de țigări clasice sau electronice, inclusiv țigările electronice fără nicotină, cât și cel pasiv, au numeroase efecte negative asupra sănătății mamei și copilului. În primul rând, poate avea un efect negativ asupra fertilității. În al doilea rând, fumatul crește riscul de complicații în sarcină, dintre care menționăm avortul spontan, nașterea prematură, greutatea redusă la naștere, dezlipirea prematură de placentă. De asemenea, expunerea antenatală la fumul de țigară a fost asociată cu un risc crescut de obezitate și alergii în copilărie. Discutați cu medicul vostru despre cele mai bune strategii pentru a renunța eficient la fumat.

Expunerea la substanțe toxice

Există o preocupare din ce în ce mai mare cu privire la pericolul expunerii mamei și a copilului la anumite substanțe chimice din mediul înconjurător. Cercetările epidemiologice au asociat expunerea la unele substanțe toxice cu pierderea sarcinii, nașterea prematură, greutatea mică la naștere, defectele congenitale, morbiditatea în copilărie, obezitatea, disfuncțiile cognitive, afectarea dezvoltării sistemului imunitar, astmul, pubertatea precoce.

Realitatea este că toate femeile însărcinate sunt expuse la numeroase substanțe chimice, deoarece acestea se găsesc în produsele pe care le utilizăm zilnic. De exemplu, bisfenoulul A se găsește în conserve, iar esterii ftalați se găsesc în materiale plastice, covoare, țesături, produse de îngrijire personală și adezivi. Pentru a vă reduce, pe cât posibil, expunerea la substanțe toxice, puteți urmări câteva recomandări generale:

• folosiți alimente proaspete în locul celor procesate ori de câte ori este posibil;
• reduceți utilizarea alimentelor/ băuturilor în conserve/ recipiente din plastic, evitați inclusiv utilizarea acestora pentru depozitarea alimentelor;
• evitați utilizarea tigăilor aniaderente;
• evitați utilizarea pesticidelor sau fungicidelor pentru grădină, gospodărie sau animale de companie;
• evitați vaporii de vopsea.

Contactul sexual

Sexul în sarcină este normal și este considerat sigur pentru majoritatea gravidelor. Totuși, contactul sexual trebuie evitat în următoarele situații:

• când există un risc crescut de naștere prematură;
• în sarcinile complicate cu placentă preavia (placentă jos inserată), din cauza riscului de sângerare vaginală.

Important de notat este faptul că nu există dovezi științifice care să ateste actul sexual ca metodă de inducere a travaliului.

Stresul

Este normal să simțiți un nivel moderat de stres în timpul sarcinii, deoarece corpul trece prin numeroase schimbări, mai ales de natură hormonală, care pot afecta starea emoțională. Cu toate acestea, un nivel prea ridicat de stres poate duce la alte efecte negative asupra sănătății. Dacă stresul devine copleșitor, este important să cereți ajutor specializat.

Călătoriile

Călătoriile în sarcină pot fi sigure și plăcute dacă sunt planificate corect și dacă se iau măsuri pentru confortul și siguranța mamei. Este important să dicutați cu medicul vostru despre planurile de călătorie și să aveți dosarul medical de sarcină asupra dumneavoastră pe tot parcursul deplasării.

Există contraindicații pentru călătoriile în sarcină, dintre care unele absolute, respectiv dezlipirea prematură de placentă, incompetența cervico-istmică/ colul uterin scurt, ruperea prematură a membranelor, amenințarea de avort / sângerarea vaginală, disgravidia emetizantă, și altele relative, precum restricție de creștere fetală, antecedente de avort spontan sau sarcină ectopică, vârsta maternă mai mică de 15 sau mai mare de 35 de ani, sarcina multiplă, anomalii ale placentei.

Sportul

Dacă sunteți sănătoasă și sarcina dumneavoastră nu prezintă un risc ridicat, este sigur să continuați sau să începeți o activitate fizică regulată. Activitatea fizică nu crește riscul de avort spontan, de greutate mică la naștere sau de naștere timpurie. Cu toate acestea, activităție fizice care presupun un risc ridicat de accidentare sunt interzise în sarcină:

• sporturile de contact precum hocheiul pe gheață, boxul, fotbalul și baschetul;
• parașutismul;
• activitățile care pot duce la o cădere, cum ar fi schiul, surfingul, ciclismul off-road, gimnastica și echitația;
• scufundările;
• activitățile desfășurate la altitudini mari.

Înainte de a începe un program de exerciții sau o nouă activitate fizică, discutați cu medicul care vă monitorizează sarcina.

Cum să gestionezi sau să recunoști contracțiile false?

Contracțiile false (denumite și contracții Braxton Hicks) sunt contracții uterine neregulate și se întâlnesc în mod normal începând cu al doilea sau al treilea trimestru. Acestea reprezintă modul natural prin care corpul se pregătește pentru travaliu, dar prezența lor nu semnalează că veți intra în travaliu. Este important să le diferențiați de contracțiile adevărate din timpul travaliului.

Contracțiile Braxton Hicks sunt resimțite ca o strângere în abdomen care apare și dispare sau ca ușoare crampe menstruale. Ele nu devin din ce în ce mai frecvente, nu devin mai lungi și nici mai puternice ca intensitate. Deseori apar la o schimbare de poziție sau efort fizic și dispar odată cu repausul. În timpul contracțiilor false, puteți vorbi și puteți merge fără dificultate. Aceste contracții nu aduc la modficări la nivelul colului uterin.

Contracțiile din timpul travaliului provoacă un disconfort sau o durere surdă în spate și în abdomenul inferior, împreună cu o presiune la nivelul pelvisului. În timpul unei adevărate contracții de travaliu, ar putea fi dificil să vorbiți sau să mergeți. Contracțiile de travaliu devin din ce în ce mai dureroase și mai dese pe măsură ce trece timpul și vă apropiați de momentul nașterii.

Sfaturi generale pentru o sarcină sănătoasă

O sarcină sănătoasă necesită atenție la mai mulți factori, de la monitorizarea sănătății și menținerea unui stil de viață sănătos până la gestionarea stresului. Iată câteva sfaturi generale de care este bine să țineți cont:

1. Monitorizarea sănătății prin consultații medicale regulate, realizarea investigațiilor la momentul oportun, respectarea recomandărilor medicului și a tratamentelor indicate;

2. Comunicarea cu medicul: nu ezitați să puneți întrebări sau să aduceți în discuție orice nelămurire. O relație de încredere cu medicul vă oferă siguranță și liniște pe parcursul acestei etape importante din viața voastră;

3. Adoptarea unei nutriții adecvate și a unui stil de viață activ;

4. Gestionarea stresului prin practicarea tehnicilor de relaxare, precum meditația, yoga sau respirația profundă, crearea unui sistem de sprijin social, cum ar fi discuțiile cu partenerul, familia sau prietenii, consultația cu un psiholog sau un terapeut, dacă stresul devine intens. De asemenea, activitatea fizică ușoară, cu aprobarea medicului, cum ar fi plimbările și menținerea unei alimentații echilibrate și a unei rutine sănătoase contribuie la reducerea nivelului de stres;

5. Evitarea substanțelor nocive precum alcool, tutun, droguri, substanțe toxice;

6. Educația prenatală, realizată prin participarea la cursuri prenatale pentru a învăța despre naștere și îngrijirea nou-născutului;

7. Semne de alarmă: trebuie să vă prezentați la cea mai apropiată cameră de gardă când vă confruntați cu oricare dintre următoarele:

• sângerarea vaginală;
• pierderea de lichid amniotic (ruperea membranelor);
• diminuarea mișcărilor active fetale;
• creșterea tensiunii arteriale peste 140/90 mmHg;
• contracțiile uterine dureroase regulate;
• febra, frisoanele;
• starea generală alterată.

O sarcină sănătoasă necesită atenție și grijă constantă, atât din partea mamei, cât și din partea echipei medicale. Respectând recomandările, efectuând analizele necesare și menținând un stil de viață echilibrat, poți contribui la o evoluție armonioasă a sarcinii și la o naștere fără probleme. Fiecare sarcină este unică, așa că este esențial să te consulți cu medicul ginecolog pentru sfaturi personalizate, care să se potrivească nevoilor tale specifice.